coolness

Incep sa fiu satula de lucrurile de aici. Ma bucur ca proiectul nu este de fapt mai lung de 6 luni.

Ieri in club in Dublin iar m-am distrat aproape de una singura. E putin penibil. In ceea ce priveste fetele, incep sa cred ca singura bariera care exista este creata de mine si constituie distanta pe care o pastrez fata de ele pentru ca ma simt inconfortabil sa imi exprim atractia fata de cineva. Nu imi dau seama daca este timiditate sau doar neincredere in mine. De fiecare data, primul lucru pe care il aud in mintea mea este: “ce ar putea sa ii placa la tine?, you’re weird, you’re not cool, you’re not sexy, you’re no fun!”.

Ma simt tot mai alienata de mediul social si din ce in ce mai mult ca un freak neadaptat. Stau ancorata intr-un univers care a devenit spatiul safe in care prefer sa ma retrag atunci cand mediul exterior este inconfortabil. La fel atunci cand exista o tensiune intre ceea ce asvrea sa exprim si ceea ce exprim de fapt. Mi-am format un sistem de gandire incompatibil cu realitatea. A fi weird, diferit, original si spontan era cool in mediul in care am crescut si atunci gustam libertatea de a nu trebui sa ma prefac. Ma simt inhibata de dorinta mea de a fi cool, de a fi placuta si apreciata. Ma simt frustrata de incapacitatea de a ma face cool, placuta si apreciata pentru ca nu vreau nici sa devin cineva pe care sa nu mai recunosc. As vrea ca ei sa ma placa asa cum sunt... sau sa imi placa lucrurile care pentru ei sunt cool. Am obosit si simt ca am pierdut ritmul trend-ului.